1918, ÎN STRAIE DE SĂRBĂTOARE - FII ȘI TU UN ROMAN AL ANULUI 1918!

1918. Un an în care s-a schimbat harta Europei, a României. Totodată, un an în care portul tradițional românesc, cu origini străvechi, a început să fie, încetul cu-ncetul, înlocuit cu straie moderne.

La oraș, în special tineri, actori și scriitori își comandau haine la croitor: cămăși colorate, haine în carouri, pantofi colorați, pălării.

„Bărbaţii purtau ghete de lac, pantaloni cu manşetă, haine la doi sau trei nasturi, pălărie, cămăşi albe cu butoni (de aur sau de argint) precum și cravată (uneori prinsă cu ac încrustat cu pietre preţioase). Ceasul de buzunar cu lanţ de aur sau de argint şi bastonul cu cap de fildeş erau accesorii nelipsite pentru orice bărbat ‘serios’. La festivităţile deosebite, bărbaţii se îmbrăcau în smoching”, a scris istoricul Ioan Scurtu în „Civilizația românească în perioada interbelică 1918-1940”.

Domnișoarele și doamnele au început și ele să poarte pantofi și sandale în culori vii, fuste până la genunchi, bluze “en coeur” și chiar coafuri “à la garçon”

„Femeile de vârstă medie s-au dovedit mult mai receptive la modă: ele se îmbrăcau după ofertele caselor de modă din Paris, care erau preluate de casele de modă din Bucureşti şi din principalele oraşe ale ţării”, a precizat Ioan Scurtu.

Acum 100 de ani, aproape 80% din populația României trăia la țară și se ocupa cu agricultura și creșterea animalelor, îmbrăcându-se diferit de românii care locuiau la oraș.

„La sate, îmbrăcămintea se confecţiona, de regulă, în gospodărie: cămăşi şi indispensabili din in sau cânepă, pantaloni din postav de lână de oaie, căciulă de miel, opinci din piele de porc sau de viţel, cojoc din blană de berbec. Ţăranii de la munte purtau, în mod obişnuit, costumul naţional (opinci, iţari, cămaşă brodată). Şi în celelalte zone, bătrânii au rămas consecvenţi portului tradiţional”, a adăugat istoricul Ioan Scurtu.

Portul popular românesc își are originile în cel al geto-dacilor, de unde româncele au moștenit catrințele și a fotele, iar bărbații, cămașa lungă și cioarecii. Nu se poate vorbi, însă, de un costum tradiţional românesc unitar, ci de mai multe porturi populare zonale diferite.

În Transilvania, în zile de sărbătoare, portul straielor populare este o tradiție respectată cu mic cu mare. Costumele populare sunt confecționate în câteva luni de zile, de la țesutul pânzăturilor, brâurilor, cioarecilor până la brodatul cămășii, iar acestea sunt, de cele mai multe ori, lăsate moștenire, din generație în generație. Portul popular femeiesc este alcatuit din: năframă, cămașă brodată cu motive populare, brâu, poale, pânzături, pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită. Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni strâmți, confecționați din material făcut în casă pe țesătoare. Peste cămașă, bărbații poartă un brâu țesut manual sau un chimir de piele.

Costumul popular femeiesc din Banat se deo¬sebeşte de costumele din restul ţării prin piesa numită „opreg“ (un petec dreptunghiular din lână de care sunt agăţaţi ciucuri lungi până la poale), precum şi prin piesa ce se poartă pe cap, numită „ceapsă“ sau „conciu“. Ceapsa se ţese din lână sau bumbac şi se ornamentează cu motive în formă de romb, roată, stea. Specifice cămăşii bărbătești a Banatului sunt gulerul şi manşetele late.

Muntenia, străbătută de drumurile comerciale dintre Orient și Occident, a oferit acces de timpuriu la diverse materiale vândute prin sate de vânzători ambulanți. Firul metalic auriu şi argintiu, arniciul colorat, mătasea, paietele şi mărgelele au fost folosite în broderii şi piese de costum, diversificând cromatica, aducând tototadă costumelor și o influență balcanico-orientală. În partea de Sud a Munteniei, au apărut elemente precum croiul “poturilor” (pantaloni bărbăteşti cu turul foarte larg), găitane de mătase pentru decorarea hainelor groase din dimie, adoptarea de către femei a “fesului”, “chemeleţului” şi a monedelor de aur (“icuşari” şi “mahmudele”) pentru găteala ceremonială a capului. Ia, fota şi marama costumelor din Muntenia reprezintă un exemplu de măiestrie artistică.

Întâlnim în Oltenia două tipuri de cămaşă: cea dreaptă şi cea încreţită la gât. Compoziţiile decorative realizate cu fire de beteală, cu fluturi metalici sau cu mărgele policrome sunt dispuse pe guler, pe piepţi, spate, poale, mâneci - cu altiţă, încreţ, rânduri sau cusături. Catrinţele sunt purtate una în faţă, alta în spate, iar ornamentele sunt dispuse fie vertical, fie orizontal. La bărbați, elementul distinctiv îl constituie cămaşa cu platcă, care prezintă decorații policromatice atât pe guler, cât şi pe piepţi, pe tivul mânecii şi al poalei. Cămăşile erau prinse cu cingători, chimirul fiind purtat mai ales de bătrâni, peste brâu, susținând punguliţele cu bani, tutun sau batiste.

Portul tradițional moldovenesc este destul de apropiat celui din Oltenia, cu motive ce își au originea din vremea dacilor. Portul moldovenesc era simplu în cazul straielor de zi cu zi și colorat, pentru zile de sărbătoare. Motivele specifice straielor femeilor și copiilor erau cruciulița, broderiile, culorile aprinse, mai ales roșu și galben, adeseori pe un fundal închis, negru sau maro la fustă, și pe fundal alb, la bluză și mâneci. Lâna stătea la baza hainelor și căciulilor, în orice anotimp, însă familiile de boieri își țeseau hainele din mătase adusă din Orient. Îmbrăcămintea bărbaților este mai puțin colorată, în 2-3 culori. Vara, aceștia purtau pe cap căciulițe, cu fire colorate sau cu flori. Brâiele purtate de bărbați erau late, adesea lungi, de culoare închisă, cu motive geometrice, în contrast cu restul costumului.

În Basarabia, nu există niște principii bine-conturate care ar limita sau ar impune unele accesorii sau culori. Astfel, meșterii, în primul rând, femeile, se bazau pe imaginația proprie.

Portul popular din Bucovina este caracterizat printr-un croi simplu: iile și cămășile sunt produse din bumbac sau cânepă, croite din 4 foi ce se strâng în jurul gâtului, ornate cu diverse culori, fire de aur și argint, mărgele. Iile din Bucovina sunt cu altiță și nu au guleraș, precum în alte zone. Altițele, mânecile și piepții sunt brodate în diverse motive: geometrice, florale, în imagini de păsări sau animale colorate.

Vino la întâlnirea cu portul de acum 100 de ani și fii român al anului 1918!

Sărbătorește România! Sărbătorește Arcul de Triumf!

Moment de sărbătoare, de glorie, de contemplare! Trăiește istoria reîntregirii neamului, privește îndeaproape simbolul vitejiei ostașilor români în momente istorice care ...

Personalitățile Unirii

Descoperă-i pe cei care au susținut întregirea, oameni care au făcut totul, și-au dedicat întreaga viață pentru “mântuirea” poporului roman, pentru înfăptuirea Marii Uniri ...

Vino pe câmpul de luptă de la Mărășești!

Trăiește, alături de armata română, una dintre cele mai mari victorii, în cea mai mare luptă dată pe frontul românesc în timpul Primului Război Mondial! ...

10 regiuni, 10 povești - unește cele 10 piese din puzzle-ul istoriei!

Ce înseamnă România Mare? Ce a despărțit regiunile istorice până în 2018? Cunoaște-ți trecutul! Sărbătorește 100 de ani de România și unește cele 10 piese ...

Rezoluția de la Alba Iulia – Unirea a fost pecetluită! – Documentul Marii Uniri

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a hotărât! La 1 decembrie 1918, Transilvania, Banatul Crișana și Maramureșul s-au unit cu Regatul Român, iar decizia ...

10 lucruri inedite despre Unirea de la 1 decembrie 1918

Chiar dacă iubești istoria și îți amintești datele legate de Marea Unire, ai putea să nu știi cum au trăit românii Marea ...

Primul Război Mondial. Descoperă armata română în cifre.

România, 1914. O țară cu instituții democratice, însă departe de standardele occidentale, în ciuda eforturilor elitei politice și intelectuale. O țară cu o economie ...

Perspective de război pentru o Unire cu perspective infinite

Armata română a Primului Război Mondial era una cu lipsuri puternice în privința conducerii militare, a organizării și instruirii trupelor și mai ales a înzestrării ...

Fanfara si distracții pentru toata lumea!

Bucură-te de atmosfera celor 100 de ani de istorie, în cântece solemne de fanfară! Rămâi, totuși, în zilele noastre și distrează-te în cadrul unor activități educative pentru...